De ce cresc prețurile chiar și când inflația scade?

Când Institutul Național de Statistică anunță că rata inflației a scăzut de la 8,3% la 5,7%, multe persoane se așteaptă ca prețurile din magazine să coboare. Nu se întâmplă astfel — și există o explicație precisă pentru aceasta. Inflația măsoară viteza cu care prețurile cresc, nu nivelul lor absolut. O rată a inflației de 5,7% înseamnă că prețurile continuă să crească, doar mai lent decât în luna sau trimestrul anterior. Ca să redevină mai mici, am nevoie de deflație — adică de o rată negativă a inflației, un fenomen rar și adesea însoțit de recesiune economică. România a traversat o perioadă de inflație ridicată între 2021 și 2023, alimentată de creșterea prețurilor la energie pe piețele internaționale, de perturbările lanțurilor de aprovizionare post-pandemie și de majorările salariale din sectorul bugetar. Aceste efecte s-au cumulat în prețuri de raft care rămân ridicate chiar și acum, când presiunea inflaționistă s-a mai atenuat. Gospodăriile cu venituri mici și medii resimt cel mai puternic această rămânere în urmă a puterii de cumpărare, deoarece o parte mai mare din bugetul lor este absorbită de alimente și energie — categorii care s-au scumpit cel mai mult în această perioadă.

Banca Națională a României a răspuns ciclului inflaționist prin creșterea ratei dobânzii de politică monetară, ajungând la 7% în 2023. Această decizie scumpește creditele și teoretic temperează cererea de consum, reducând presiunea pe prețuri. Efectele sunt însă lente și inegale: persoanele cu credite cu dobândă variabilă au simțit imediat rata mai mare la bancă, în timp ce efectul dezinflaționist s-a instalat gradual, pe parcursul mai multor trimestre. Ce puteți face practic? Comparați prețurile între lanțuri de retail folosind aplicații de monitorizare, urmăriți evoluția indicelui CORE2 — inflația de bază calculată de INS, care exclude energie și alimente volatile — și fiți precauți față de explicațiile simplificate care promit că „prețurile vor scădea curând”. Scăderea este posibilă în anumite categorii, dar nu este garantată la nivel general fără o modificare structurală a economiei.