Politici publice

Fondul de pensii și generațiile: cine plătește pentru cine?

Sistemul public de pensii din România este construit pe solidaritate intergenerațională — dar cât de solid este fundamentul demografic?

Piramidă demografică tipărită pe hârtie crem, lângă ochelari de citit

Sistemul public de pensii din România funcționează pe principiul repartiției: angajații activi plătesc contribuții care finanțează pensiile celor aflați deja la pensie. Nu există un „cont personal” al fiecărui contributor — există un fond comun redistribuit după criterii stabilite prin lege. Această arhitectură funcționează stabil atunci când există suficienți angajați activi pentru fiecare pensionar. Raportul de dependență — câți salariați revin la un pensionar — este indicatorul-cheie. În România anului 2018, raportul era de aproximativ 1,35 salariați la un pensionar, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Comparativ, media europeană depășea 2,5. Datele INS arată că România are una dintre cele mai accelerate ritmuri de îmbătrânire demografică din Europa, combinată cu emigrarea masivă a forței de muncă tinere — fenomen vizibil mai ales după 2007, când accesul pe piețele de muncă din Occident s-a liberalizat complet. Consecința directă: baza de contribuitori se erodează, în timp ce numărul beneficiarilor crește.

Proiecțiile demografice ale INS pentru 2035 indică o continuare a acestei tendințe: populația în vârstă de muncă (15–64 de ani) va scădea, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani va crește semnificativ. Aceasta înseamnă că statul va fi nevoit să acopere deficitul din bugetul general consolidat — ceea ce s-a și întâmplat deja în mai mulți ani. Bugetul asigurărilor sociale a fost subvenționar din bugetul de stat cu sume substanțiale, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung fără reforme structurale. Ce opțiuni există? Economiștii discută mai multe pârghii: creșterea vârstei de pensionare, stimularea natalității, atragerea lucrătorilor din afara UE, sau întărirea pilonului II de pensii private obligatorii. Fiecare opțiune are costuri politice și sociale proprii. ExecutivePrime nu recomandă nicio variantă ca soluție unică — documentăm dezbaterea și explicăm implicațiile fiecărui scenariu, pe baza datelor disponibile.